Vstromania 2015 - Apuseni

Stam cu ochii pe meteo de cateva zile, cu speranta in suflet ca n-o sa ploua chiar acum. Este ultimul sfarsit de saptamana din iunie, motiv de intalnire, motiv de revedere si motiv de distractie pentru toti Vstromistii din tara. De data asta locatia aleasa este in inima Muntilor Apuseni organizata atat de frumos de nimeni altul decat Vrajitoru' si cu a lui Hexe.
Plecam asadar de joi dupa-amiaza, iar cu ochii numar gradele afisate pe bordul motocicletei. Sunt in total 16° si se tin strans de mana, de parca le-ar fi frica sa nu se piarda din ele. Bine totusi ca nu ploua!
Ajungem in ritmul lejer impus de Hexe, si dupa ce mai sosesc si prietenii de la malul marii, dezbracam la pielea goala una din sticlele de tuica aduse pentru a intampina a doua zi oaspetii. Ups!
A doua zi, vineri, o parte din noi decidem sa nu stam in hotel asteptand sosirea Vstromistilor si alegem un superb traseu spre Padis, prin paduri, pe un drum perfect asfaltat si plin de viraje. Sus ne asteapta o ceata mica, asa ca ne retragem spontan intr-un popas la o ciorba gustoasa.
Sambata ne urnim greu cu totii dupa dezmatul Bahic din ajun si reusim sa aliniem 40 de motociclete in mers prin Arieseni spre locul de pranz, la un ceaun in aer liber, asezonat cu puisori de somn in iarba proaspat cosita.
Urmeaza o ultima seara impreuna la un foc de tabara cu decernarea fictiva a catorva premii de Cel mai tare, Cel mai mare, Cel mai vechi Vstromist, iar Preotul ne da (IAR) sa gustam din a sa aghiasma magica.
Duminica dimineata hotelul se umple de tropotul ghetelor de motociclist si tobele se trezesc la viata. Fiecare isi alege traseul spre casa cat mai lung, incercand cumva sa mai prelungeasca putin acest minunat sfarsit de saptamana intre prieteni.
Nici macar ploaia care sta sa inceapa nu ne mai poate tulbura. E doar o parte neinsemnata a povestii Vstromania.

Vstromania de primavara - Bucovina

Considerand insuficiente cele doua intalniri anuale de pana acum marca Vstromania, am pus-o la cale, in deschiderea sezonului moto si pe cea de-a treia. Propunerea din partea lui "Gospodaru" de a se tine in Bucovina fiind primita cu un ropot de aplauze, iata-ne asadar plecand din Sibiu intr-o vineri, cu bucuria revederii prietenilor dragi.
Cu vremea tragem lozul cel mare, iar Pasul Tihuta ne prinde cu un chef maxim de "forja" pe virajele perfect asfaltate, numai bune de declansat senzatii de "moto GP" in noi.
Ne regrupam in Fundul Moldovei si dupa glumele si pozele de rigoare cu panoul de la intrarea in celebra localitate, ajungem in Satul Bucovinean, cazarea noastra pur romaneasca pana duminica.
Sambata decurge asa cum eram obijnuiti, cu voie buna, plimbare faina cu motocicletele si un pic de cultura generala oferita de "Preotu" la manastirea Sucevita. Seara se scurge parca mult prea repede, cu muzica de suflet oferita de "Giza" la chitara si berbec la protap, devenit deja mascota Vstromaniei, udat din plin cu multe carafe de vin bucovinean.
Si uite asa, parca fulgerator de repede, ne strangem posaci mainile duminica, insa cu bucurie ca am petrecut un sfarsit de saptamana de exceptie.
Drumul de intoarcere ne duce peste munti si vai, Trans Rarau si Cheile Bicazului reusind sa ne readuca iar zambetul pe buze si emotia unei noi revederi marca Vstromania.
Prieteni ati fost geniali!!!!

SMAEB 2015

Printr-o conjunctura favorabila am reusit sa nu ratam anul acesta Salonul de Motociclete, Accesorii si Echipamente Bucuresti, care, intre noi fie vorba, nu e decat un motiv de a vedea si cunoaste oameni care impart aceeasi pasiune - mersul pe 2oo roti.
Unul dintre acestia, care a avut si marea amabilitate de a ne caza si ospata la el, este "Nae", proaspat intrat in categ. Enduro/Touring - Multumim tare mult!
Propunerea mea la intoarcere a fost frumosul drum virajat Cheia, mai ales ca tovarasii mei de drum, Luci & Goe nu luasera pana acum sub roti acest minunat traseu.
Nici n-am intrat bine in "mijlocul actiunii" ca suntem nevoiti sa facem o pauza putin mai lunga, motivul fiind Bivolu' lui Luci, care decide subit sa se intinda pe "iarba moale de acasa". De aici se nasc versurile care ne-au rasunat in casti tot drumul spre casa: "Eli, Eliza, rupete-n figuri....."
Sus, in munte, la hotarul dintre judete, totul devine alb si facem din nou cunostinta cu iarna, care sperasem ca n-o mai vedem urmatoarele 8 luni. Avem parte de frig, bordul imi arata 1 grad si incepe usor sa fulguie, insa noi radem ca prostii de ce noroc avem totusi cu vremea ca nu ne-a plouat.
Urmeaza Padurea Bogatii spre Sighisoara, unde in mod inexplicabil motocicletele intra in modul "Sport", chiar daca unele dintre ele nici nu au aceasta dotare din fabrica.
Regasim Daneşul cu ceai cald si placinta cu mere, scortisoara si sos de vanilie, apoi (INCA) un mic ocol pe drumul de Agnita si prindem ultimele raze deasupra Sibiului, dupa 10 ore de motociclit.
Sa-mi trag una!