Coasta Dalmatiei (HR) 2014

Primul meu contact cu coasta croata a fost in 2011 cand am mers pe insula Rab si mi-a placut atat de mult incat m-am intrebat cum ar fi oare s-o faci de la un capat la celalalt. Dupa ce tura in Alpi si Dolomiti s-a terminat, sincer nu prea aveam chef de drumul plictisitor inapoi pe autostrazi, asa ca era o ocazie de neratat pentru a-mi satisface si aceasta curiozitate. Asadar am plecat in directia litoralului spre Trieste, apoi spre orasul croat cu nume atat de rezonant pentru romani - Pula. Dupa ce am gasit un hostel care sa corespunda criteriilor mele financiare (Cool Book Hostel), primul obiectiv pe lista a fost amfiteatrul roman, locul in care gladiatorii faceau spectacol in vremuri de mult apuse.

A doua zi, cu ceva nori amenintatori deasupra capului am inceput de-a lungul coastei, pe care urma sa n-o mai parasesc urmatoarele 3 zile. Drumul e superb, foarte virajat si spectaculos si ai in permanenta Marea in dreapta ta. Prima oprire de cafea urma s-o fac in Jablanac, in port, locul unde ma imbarcasem pe Ferry in urma cu 3 ani spre Rab. 

Pe nesimtite s-a facut ora pranzului, motiv pentru care mi-am ales iar un loc pe malul apei si am mancat ceva. Am plecat mai departe putin fara prea mare chef si tare m-as fi intins pe nisip la soare sa trag un pui de somn. Am facut dreapta pe un drumeag cu pietris si am gasit un golf izolat unde m-am racorit in elegantul costul al lui Adam timp de cateva minute, apoi m-am uscat si am revenit la drumul principal.

Am ajuns pe inserate in Split, un oras care mi-a placut tare mult si am gasit repede un hostel pe gustul meu, iar dupa un dus rapid eram in haine lejere pe promenada orasului cu o halba de bere in mana. Era o animatie de nedescris, dar una placuta, multi, foarte multi turisti, voie buna si terase misto. Am ales una cu muzica live, unde un baiat ne-a incantat cateva ore cu o chitara magica. Intr-un tarziu, dupa miezul noptii am ajuns si eu in camera pe care o imparteam cu inca alte 7 persoane, care din fericire atunci se pregateau sa iasa in oras. Am dormit ca un prunc.

Am plecat din Split ca de obicei inainte ca orasul sa se trezeasca la viata, cu gandul de a lua micul dejun in Dubrovnik. Intrarea in oras pe podul celebru este de vis, cetatea medievala bine conservata si terasele dragut aranjate. Cateva ore mai tarziu eram cu o cafea in mana urmarind multimea de turisti ratacind incoace si-n colo. Deodata s-a dezlantuit potopul si am avut parte de o ploaie torentiala mai bine de o ora. Teresa s-a inundat imediat, umbrelutele de soare nu mai faceau fata apei, iar turistii deja ma inghesuiau, adapostindu-se de ploaie. Dupa ce norii s-au golit a iesit iar soarele, iar eu mi-am vazut mai departe de drum parasind litoralul Croatiei spre Belgrad si apoi in urmatoarea zi spre casa.